Avem nevoie de cote de gen
Centrul FILIA alături de Rețeaua VIF, Coaliția pentru Egalitate de Gen, precum și alte organizații neguvernamentale și persoane din mediul academic au transmis astăzi o scrisoare deschisă:
Scrisoare deschisă
26.10.2023
Stimați membri ai Comisiei Juridice, de disciplină și imunități,
Cele 56 de organizații neguvernamentale și persoane din mediul academic, semnatare ale scrisorii deschise, își exprimă susținerea pentru introducerea cotelor de gen pe listele de candidați la alegerile parlamentare.
Susținem proiectul de lege Pl-x 308/2022 privind modificarea şi completarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, în forma adoptată de Senat, cu articolul care asigură alternanța genurilor pe listele de candidați la alegerile parlamentare. Subliniem că în absența acestui sistem de tip fermoar (liste care nu conțin mai mult de două persoane de același sex consecutiv), legea este complet ineficientă și în niciun caz nu susține egalitatea de gen. La alegerile din 2020 și 2016 procentul de femei din numărul total de candidați a fost foarte aproape de 30%. Dar nefiind pe locuri eligibile, procentul de femei alese a fost sub 20%.
România este pe ultimul loc în ceea ce privește egalitate de gen conform celui mai recent raport al Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE), și pe penultimul loc privind puterea politică a femeilor. Cotele de gen nu reprezintă doar cifre, procente sau ocuparea unor locuri. Cotele de gen sunt necesare atât pentru repararea unor inegalității istorice privind nivelul reprezentării politice a femeilor, cât și pentru asigurarea principiilor unei democrații reprezentative. Sunt necesare pentru a promova diversitatea de experiențe, gândire, inovație, progres în cadrul procesul decizional politic. Cotele de gen asigură șanse cu adevărat egale și prezența vocilor și intereselor femeilor în forurile decizionale. Există dovezi consistente că dezvoltarea instituțiilor democratice este asociată cu sporirea implicării femeilor în viața publică (Welzel, Norris și Inglehart,2002).
Asigurarea unei reprezentări minime de 33% a femeilor pe listele de candidați pentru alegerile generale, așa cum este prevăzut în proiectul de lege Pl-x 308/2022, este o măsură legislativă necesară, însă nu este suficientă dacă femeile vor rămâne pe ultimele poziții pe liste, neavând cu adevărat acces la o poziție eligibilă. Listele de tip fermoar pot asigura o reprezentare minimă atât a bărbaților, cât și a femeilor, pentru fiecare listă electorală. Cotele de gen nu vor duce la o creștere a reprezentării politice dacă nu sunt corelate cu reguli privind plasarea ori ordinea candidaților pe liste.
Deși procentul candidaților femei a crescut la alegerile parlamentare din 2020 față de alegerile parlamentare din 2016, reprezentarea femeilor la nivelul Parlamentului a scăzut, România înregistrând un regres. Ponderea de reprezentare a femeilor a scăzut de la 19,1% femei alese în Parlament în 2016, la 18.5% în 2020, plasându-se pe locul 124 în lume.
Considerăm necesar ca orice partid care cere voturile femeilor să susțină proiecte de lege care să asigure o reprezentarea reală a acestora. Introducerea cotelor de gen împreună cu reguli clare privind plasarea ori ordinea candidaților pe liste accelerează progresul în ceea ce privește creșterea reprezentării politice a femeilor la nivelul Parlamentului, așa cum o dovedesc cele 11 state membre ale Uniunii Europene (Franța, Belgia, Portugalia, Slovenia, Spania, Grecia, Croația, Polonia, Irlanda, Luxemburg, Italia) care au deja în legislațiile lor cote de gen pentru alegerile parlamentare.
Scrisoarea deschisă este inițiată de Centrul FILIA și sprijinită de Coaliția pentru Egalitate de Gen și Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor. Organizații neguvernamentale semnatare:
- Centrul FILIA
- Asociația Front /Feminism Romania
- Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.
- Asociația Moașelor Independente
- E-Romnja – Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome
- Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate
- Asociația A.R.T. Fusion
- Societatea de Analize Feministe AnA
- Asociația SEXUL vs BARZA
- Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului
- Asociația Plural
- Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)
- Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală – SECS
- Asociația Iele-Sânziene
- Asociația Romanian Women’s Lobby
- Centrul de Mediere și Securitate Comunitară
- Centrul de Resurse pentru participare publică
- Asociația SPICC
- ActiveWatch
- Asociația CIVICA Asociația ACCEPT
- Asociația SEXUL vs BARZA
- Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC)
- Centrul pentru Inovare Publică
- Asociatia Novapolis – Centrul de Analize si Initiative pentru Dezvoltare
- Asociația Sprijinirea Integrării Sociale (ASIS)
- Asociația MozaiQ LGBT
- Asociația Transcena
- Asociația ANAIS
- Fundația Sensiblu
- Asociația GRADO – Grupul Român pentru Apărarea a Drepturilor Omului
- Casa Ioana
- Asociația Inovatrium
- Asociația Femeilor Împotriva Violenței – Artemis
- Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii – IEESR
- Asociația Pas Alternativ
- Asociația VIS
- Societatea Doamnelor Bucovinene
- Asociația Quantic
- Asociația Femeilor Universitare
- Asociația Psihosfera
- Asociația Business Professional Women Romania
- Asociația SEVA
- Asociația Szentkereszty Stephanie Egyesüle
- Asociatia Expert Forum
Persoane din mediul academic:
- Prof. univ. Dr. Ionela Băluță, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, directoare a Centrului pentru egalitatea de șanse
- Prof. univ. dr. Roxana Marinescu, Academia de Studii Economice din Bucureşti
- Sebastian Țoc, SNSPA
- Conf.univ.dr. Oana Băluță, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București
- Conf. univ. Alina Dragolea, Facultatea de Științe Politice, SNSPA
- Cristian Pirvulescu, Decan, Facultatea de Științe Politice, SNSPA
- Andreea Gheba, Asist.univ.dr., Facultatea de Științe Politice, SNSPA
- Mihaela Miroiu, Prof. univ. Membră a Academia Europaea
- Gabriel Bădescu, Prof. univ., științe politice, Universitatea Babeș-Bolyai
- Sorana Constantinescu, lect. univ., științe politice, Universitatea Babeș-Bolyai
- Conf. Univ. Dr. Claudiu Tufiș, Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București
- Felicia Bejan, Lector univ. dr., Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti
Referințe:
Topul reprezentării femeilor în parlamentele naționale 2021, Uniunea Interparlamentară, date disponibile la adresa https://data.ipu.org/women-ranking?month=1&year=2021
Institutul European pentru Egalitate de Gen, date accesibile la adresa https://eige.europa.eu/newsroom/news/quotas-can-turbocharge-progress-gender-balance-politics-and-business
Ronald, Inglehart & Norris, Pippa & Welzel, Christian. (2002). “Gender Equality and Democracy.”. Comparative Sociology. 1. 235-265.
Reprezentarea femeilor pe listele de candidați la alegerile parlamentare din 2020 a depășit reprezentarea femeilor alese, ca urmare a poziționării acestora pe poziții neeligibile (Băluță, Tufiș, 2021, p. 20). Studiu disponibil la adresa https://library.fes.de/pdf-files/bueros/bukarest/18818.pdf
