| Nr. | Articol/alineat | Forma din proiectul de act normativ | Forma propusă | Motivare |
| 1 | Art. 2 alin. 1 | Sistemul de învățământ preuniversitar are la bază următoarele valori:a) Excelența – atingerea celui mai înalt nivel de educație și formare profesională care vizează domeniile de competențe ale elevului, competenţă profesională a cadrului didactic/personalului de conducere din învăţământ care determină îmbunătăţirea permanentă a strategiilor didactice în activitatea profesională;b) Echitatea – respectarea dreptului fiecărui beneficiar de a avea șanse egale de acces, participare și de atingere a potențialului său optim;c) Incluziunea – îmbunătăţirea permanentă a serviciilor oferite tuturor membrilor comunității,indiferent de particularitățile individuale, care să asigure participarea, dezvoltarea comportamentelor adaptative, dezvoltarea abilităților cognitive, construirea unor relații afective pozitive, asigurarea stăriide bine, cu accent pe nevoile individuale ale beneficiarului; | Sistemul de învățământ preuniversitar are la bază următoarele valori:a) Excelența – atingerea celui mai înalt nivel de educație și formare profesională care vizează domeniile de competențe ale elevului, competenţă profesională a cadrului didactic/personalului de conducere din învăţământ care determină îmbunătăţirea permanentă a strategiilor didactice în activitatea profesională;b) Echitatea – respectarea dreptului fiecărui beneficiar de a avea șanse egale de acces, participare și de atingere a potențialului său optim;c) Egalitate de gen – drepturile, responsabilitățile și oportunitățile de realizare pe plan educațional ale unei persoane nu depind de genul persoanei;d) Incluziunea – îmbunătăţirea permanentă a serviciilor oferite tuturor membrilor comunității,indiferent de particularitățile individuale, care să asigure participarea, dezvoltarea comportamentelor adaptative, dezvoltarea abilităților cognitive, construirea unor relații afective pozitive, asigurarea stăriide bine, cu accent pe nevoile individuale ale beneficiarului; | Egalitatea de gen se află în centrul principiilor drepturilor omului și al valorilor europene. Cu toate acestea, sistemul de învăţământ, prin conţinuturi şi prin modalităţi didactice de transmitere a acestora, contribuie la menținerea rolurilor tradiționale de gen. Diferențele de gen în sistemul de educație sunt un tip de discriminare pe bază de gen și pot afecta atât băieții, cât și fetele, în ceea ce privește alegerile educaționale și profesionale. In acest sens, este importantă includerea egalității de gen printre valorile de baza ale învățământului preuniversitar. |
| 2 | Art. 3 | Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar sunt:a) principiul nediscriminării – în baza căruia accesul la educație de calitate se realizează fărădiscriminare;b) principiul calităţii – în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale; | Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar sunt:a) principiul nediscriminării – în baza căruia accesul la educație de calitate se realizează fără discriminare indiferent de gen, rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu;b) principiul privind ”toleranța zero” fata de hartuirea sexuala si oricare alte forme de violență;c) principiul calităţii – în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale; | Conform Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) criteriile stabilite de legislația românească sunt: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.
Hărțuirea sexuală rămâne un fenomen răspândit, dar studiat insuficient, inclusiv la nivelul unităților de învățământ. Un mecanism prin care universitatile ar putea descuraja aceste comportamentele de abuz consta in asumarea mesajelor de toleranță zero față de hărțuirea sexuală, precum și față de oricare alte forme de discriminare sau violență. |
| 3 | Art. 9 | Statul asigură cetăţenilor României, cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene (UE), cetăţenilor statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii și cetăţenilor din state non-UE drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar fără nicio formă de discriminare. | Statul asigură cetăţenilor României, cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene (UE), cetăţenilor statelor aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii și cetăţenilor din state non-UE drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar fără nicio formă de discriminare indiferent de gen, rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu. | Așa cum mentionam anterior, legislația românească recunoaște următoarele criterii de discriminare: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. Discriminare există în continuare sub multe forme și nu este întotdeauna ușor de identificat, de aceea considerăm esențială menționarea criteriilor în baza cărora poate avea loc. |
| 4 | Art. 11 | În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate/conduită, abuzive, în orice formă de manifestare, în violenţa psihologică – bullying, violenţă fizică și orice alte activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/ preșcolarilor/ elevilor, precum și a personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi manifestarea convingerilor politice şi prozelitismul religios. | În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, fie ele fizice sau online, sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate/conduită, abuzive, în orice formă de manifestare, în violenţa psihologică – bullying, violenţă fizică, hărțuire, inclusiv hărțuire sexuală și orice alte activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/ preșcolarilor/ elevilor, precum și a personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi manifestarea convingerilor politice şi prozelitismul religios. | Hărțuirea sexuală în școli, licee și universități rămâne o problemă insuficient adresată, iar faptele de violenta, de hartuire sexuala pot avea loc deopotriva in spatiul fizic sau in mediul virtual. În România, se estimează că aproape jumătate dintre elevi au fost agresați de colegi cel puțin o dată. În acest sens considerăm importantă interzicerea activităţilor care încalcă normele de moralitate/conduită inclusiv în mediul online. |
| 5 | Art. 130 alin. 3 | Programele de formare inițială prevăzute la alin. (2) lit. a) includ:a) module dedicate activității didactice în învățământul profesional;b) module dedicate evaluării, respectiv proiectare, realizare, interpretare, utilizare și revizuire,concomitent cu includerea în componenta de practică a competențelor în evaluare;c) un modul care să faciliteze formarea competențelor elevilor aferente disciplinei “Educație pentru viață”;d) un modul pedagogic de alfabetizare funcțională. | Programele de formare inițială prevăzute la alin. (2) lit. a) includ:a) module dedicate activității didactice în învățământul profesional;b) module dedicate evaluării, respectiv proiectare, realizare, interpretare, utilizare și revizuire,concomitent cu includerea în componenta de practică a competențelor în evaluare;c) un modul care să faciliteze formarea competențelor elevilor aferente disciplinei “Educație pentru viață”;d) un modul pedagogic de alfabetizare funcțională;e) un modul privind recunoașterea și combaterea violenței – inclusiv a hărțuirii sexuale și a discriminării de orice tip. | Includerea modulelor de formare și sensibilizare privind violența bazată pe gen reprezintă o bună practică în combaterea fenomenului în sistemul de învățământ. Combaterea eficientă a hărțuirii și discriminării necesită formarea personalului didactic și nedidactic în recunoașterea diverselor forme ale violenței de gen. Pentru a sprijini reforma pentru combaterea violenței de gen în mediul școlar și respectarea continuă a noilor prevederi, și, implicit, a nevoilor persoanelor vatamate recomandăm introducerea unui modul care sa aiba rolul de a ajuta cadrele didactice in recunoasterea și demontarea stereotipurilor, miturilor cu privire la violenta (in special violenta de gen) și promovarea unor modele de relaționare bazate pe respect reciproc. |
| 6 | Art. 175 alin. 2 | Reprezintă abateri disciplinare ale personalului didactic de predare și se sancționează potrivit art. 176 :a) faptele de violenţă fizică, abuz emoțional; | Reprezintă abateri disciplinare ale personalului didactic de predare și se sancționează potrivit art. 176 :a) faptele de violenţă fizică, verbală, psihologică, sexuală, hărțuire sexuală, abuz emoțional sau oricare alte forme de violență; | Violența în școli se manifestă sub diferite forme, de la agresiuni verbale, non-verbale la acte de violență fizică sau hărțuire sexuală. Datele noastre nu sunt înregistrate statistic din cauza reticenței victimelor de a declara public că au suferit un abuz, dar observarea directă de către specialistele/specialiștii Rețelei VIF în proiecte de educație constată o frecvență alarmantă a cazurilor de hărțuire sexuală în unitățile de învățământ preuniversitar în care desfășoară activități. În prezent, din cauza lipsei de educație și sensibilizare la formele de discriminare și violență, încă există o înțelegere precară privind violența și formele pe care le poate avea. Unul dintre cele mai comune stereotipuri este că hărțuirea sexuală implică atingerile fizice mereu. În acest sens, este extrem de important să fie menționate și exemplificate cât mai specific formele de violență și abuz care pun în pericol sănătatea mentală și fizică a elevelor și elevilor. În acest sens, se va oferi un cadru legal complet, prin care aceste comportamente pot sancționate și combătute. |
| 7 | Art. 176 alin. 1 | Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic de predare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertisment;b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1 – 6 luni;c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi control;d) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. | (1) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic de predare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertisment;b) obligația de a participa la un training educațional/participare activă la cursuri informative – in cazurile de hărțuire sexuală și alte forme de violență;c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1 – 6 luni;d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi control;e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. | Sancțiunile vor descuraja actele de hărțuire. Însă dincolo de măsurile punitive, sunt necesare și metode prin care cadrele didactice sunt sensibilizate cu privire la efectele pe care hărțuirea sexuală le are. |
| 8 | Art. 176 alin. 2 | În situația aplicării sancțiunii disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. d), pentru fapte referitoare la acte de violenţă fizică, abuz emoțional și orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor, pentru o perioadă de 10 ani persoana sancționată nu poate exercita nicio activitate didactică în sistemul de învățământ. | În situația aplicării sancțiunii disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. e), pentru fapte referitoare la faptele de violenţă fizică, verbală, psihologică, sexuală, hărțuire sexuală, abuz emoțional sau oricare alte forme de violență și orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor, pentru o perioadă de 10 ani persoana sancționată nu poate exercita nicio activitate didactică în sistemul de învățământ. | Hărțuirea și abuzul sexual sunt forme de violență care au efecte grave asupra sănătății fizice și mentale a elevelor și elevilor: anxietate, frică, depresie, absenteism, evitarea orelor pentru a nu se întâlni cu hărțuitorul, izolarea, lipsa de încredere în sine. De aceea, este esențială menționarea cât mai specifică a acestor forme în cadrul abaterilor și a sancțiunilor, tocmai pentru a elimina orice dubiu și pentru a avea mecanismele legale necesare pentru combaterea, prevenirea și sancționare a comportamentelor din sfera hărțuirii sexuale. |
| 9 | Art. 177 alin. 1 | Orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unităţii de învăţământ, pentru faptele săvârşite de personalul didactic angajat, prevăzute de prezenta lege ca abateri disciplinare. | Orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unităţii de învăţământ, pentru faptele săvârşite de personalul didactic angajat, prevăzute de prezenta lege ca abateri disciplinare. Secretariatul este obligat să pună la dispoziție comunității școlare (eleve/elevi; parinti/tutori legali; cadre didactice etc.) un model de sesizare și să asigure anonimitatea reclamantei/reclamantului. | În lipsa unor proceduri clare și anonime, elevele și elevi se vor simți descurajate/i în a cere ajutor și a sesiza abaterile disciplinare. În special pentru cazurile de hărțuire sexuală, rolul secretariatului în procesul de sesizare este esențial pentru păstrarea siguranței persoanei hărțuite și pentru a evita revictimizarea, blamarea sau punerea victimei într-o poziție vulnerabilă. In plus, pentru a facilita procesul de raportare a cazurilor este util un model de sesizare pe care comunitatea școlară să îl poată folosi. |
| 10 | Art. 177 alin. 2 | Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul didactic de predare din unităţile de învăţământ, se constituie o comisie de cercetare disciplinară formată din 3 – 5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. | Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul didactic de predare din unităţile de învăţământ, se constituie o comisie de cercetare disciplinară formată din 3 – 5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. În cazul sesizărilor privind hărțuirea sexuală, comisia trebuie să includă un membru din Comitetul de Părinți și o persoană specializată din partea CJRAE sau a altei instituții/altă persoană cu expertiză în domeniul egalității de gen sau violenței asupra femeilor. | Hărțuirea sexuală este o formă specifică de violență, în care persoana hărțuită de multe ori simte frică sau rușine din cauza experienței sale. Fiind vorba în special de persoane minore, este important ca interesul acestora să fie reprezentate de persoane cu expertiză în domeniul consilierii sau de către Comitetul de Părinți – care are o implicare activă în vederea bunăstării elevelor și a elevilor. |
| 11 | Art. 186 | Personalul didactic are următoarele obligații: a) sprijinirea excelenței și motivarea acesteia în învățare, în sensul atingerii potențialului maxim al fiecărui elev, astfel încât acesta să-și descopere abilitățile, talentele și să le fructifice;b) respectarea normelor privind echitatea, astfel încât să asigure și respecte dreptul fiecărui elev de a avea șanse egale de acces și de progres în educație, dar și de finalizare a studiilor; c) promovarea diversității ca resursă de învățare pentru a genera elevilor atitudini incluzive și tolerante; d) respectarea normelor privind integritatea, astfel încât să ofere elevilor un set de repere valorice, axiologice, pe tot parcursul educațional. Personalul didactic are obligația să transmită cunoștințe și valori în egală măsură;e) exercitarea cunoștințelor și competențelor cu profesionalism, astfel încât procesul de predare- învățare-evaluare să fie de înaltă calitate, prin respectarea principiilor de etică profesională;f) stăruință în pregătirea profesională permanentă pentru atingerea potențialului maxim profesional;g) să îşi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obligaţiilor profesionale;h) promovarea respectului prin educație, pentru însușirea de către elevi a valorilor și a principiilor dintr-o societate democratică;i) comunicarea trasparentă în evaluare pentru a asigura o încredere ridicată a beneficiarilor actului de predare-învățare-evaluare; j) colaborarea și construirea unui parteneriat cu familia în procesul de educație a elevului, respectiv pentru dezvoltărea fizică, intelectuală și morală, ca principal instrument al realizării unui sistem de educație deschis; k) contribuirea la starea de bine a elevilor astfel încât să faciliteze accesul la consiliere și orientare școlară și vocațională tuturor elevilor;l) flexibilitatea în procesul și în parcursul educational, astfel încât școala să ofere un răspuns corect beneficiarilor și comunităților de învățare; m) respectarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului prin manifestarea unei atitudini proactive de perfecționare permanentă, prin participarea la activitățile de formare continua. | Personalul didactic are următoarele obligații: a) sprijinirea excelenței și motivarea acesteia în învățare, în sensul atingerii potențialului maxim al fiecărui elev, astfel încât acesta să-și descopere abilitățile, talentele și să le fructifice;b) respectarea normelor privind echitatea, astfel încât să asigure și respecte dreptul fiecărui elev de a avea șanse egale de acces și de progres în educație, dar și de finalizare a studiilor; c) promovarea diversității ca resursă de învățare pentru a genera elevilor atitudini incluzive și tolerante; d) respectarea normelor privind integritatea, astfel încât să ofere elevilor un set de repere valorice, axiologice, pe tot parcursul educațional. Personalul didactic are obligația să transmită cunoștințe și valori în egală măsură;e) exercitarea cunoștințelor și competențelor cu profesionalism, astfel încât procesul de predare- învățare-evaluare să fie de înaltă calitate, prin respectarea principiilor de etică profesională;f) stăruință în pregătirea profesională permanentă pentru atingerea potențialului maxim profesional;g) să îşi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obligaţiilor profesionale;h) promovarea respectului prin educație, pentru însușirea de către elevi a valorilor și a principiilor dintr-o societate democratică;i) comunicarea trasparentă în evaluare pentru a asigura o încredere ridicată a beneficiarilor actului de predare-învățare-evaluare; j) colaborarea și construirea unui parteneriat cu familia în procesul de educație a elevului, respectiv pentru dezvoltărea fizică, intelectuală și morală, ca principal instrument al realizării unui sistem de educație deschis; k) contribuirea la starea de bine a elevilor astfel încât să faciliteze accesul la consiliere și orientare școlară și vocațională tuturor elevilor;l) flexibilitatea în procesul și în parcursul educational, astfel încât școala să ofere un răspuns corect beneficiarilor și comunităților de învățare; m) respectarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului prin manifestarea unei atitudini proactive de perfecționare permanentă, prin participarea la activitățile de formare continua.n) promovarea egalității de gen, respectului reciproc și non-violenței în relațiile interpersonale;o) sesizarea conducerii instituției de învățământ și/sau autorităților cu atribuții în domeniu (poliție, DGASPC ș.a.) în cazul în care suspectează, este martor/ă sau i se aduce la cunoștință un caz de hărțuire sau abuz sexual sau alte forme de violență. | Promovarea egalității de gen și lupta împotriva tuturor formelor de violență și discriminare sunt principii cheie ale angajamentelor internaționale pe care România le-a ratificat, inclusiv ale Declarației Universale a Drepturilor Omului, Convenției ONU cu privire la Drepturile Copilului și a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul). Prin intermediul unei educații care promovează activ egalitatea de gen, respectul reciproc și non-violența la toate nivelurile, școlile ar putea contribui la o societate mai echitabila.Pe fondul lipsei de încredere în autorități, de informație, de pregătire profesioniștilor care vin în contact cu elevele și elevii pentru identificarea și recunoașterea semnelor abuzului, multe cazuri de comportamente abuzive asupra elevelor si elevilor raman neraportate. In acest context, consideram necesara mentionarea obligatiei personalului didactic de a sesiza orice situație abuziva pe care o suspecteaza, la care este martor/a sau care îi este adusă la cunoștința.
|
| 12 | | ANEXĂLista definiţiilor termenilor şi a expresiilor utilizate în cuprinsul legii | Se va adauga punctul 54. Hărțuirea sexuală este o formă de discriminare și violență interzisă de lege. Astfel, reprezintă „orice comportament nedorit verbal, non-verbal sau fizic de natură sexuală, care apare cu scopul sau efectul de a viola demnitatea unei persoane, (…) de a-i crea un spațiu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensiv” (Comisia Europeana 2013). În România, hărțuirea sexuală este sancționată prin Legea 202/2002 și este definită ca fiind un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor. | Hărțuirea sexuală este o formă de violență împotriva femeilor și este prezentă la locul de muncă, la școală, acasă, pe stradă sau în orice alt spaţiu. Pentru a combate faptele de hărțuire sexuală este necesară transparența instituțională, care să ofere informații studentelor și studenților, cât și profesorilor și personalului administrativ despre ce înseamnă hărțuirea sexuală și cum o poți recunoaște, despre drepturile tuturor celor implicați în comunitatea academică, care sunt procedurile de intervenție în astfel de cazuri. |
