Stereotipuri
Ce stereotipuri sunt în joc?
- Invalidarea consimțământului: “Așa sunt fetele, zic mai întâi nu, dar nu e neapărat nu”
- Minimalizarea abuzului: “Doar am apucat-o ușor de cot”
- Blamarea victimei: este vina ei fiindcă a mulțumit și a zâmbit
- Dezicerea de responsabilitate: nu aveam altă variantă, fiindcă îmi plăcea de ea
Impact
Cum afectează acest discurs victima violenței?
Discursul care normalizează hărțuirea sexuală menține un climat în care victimele acesteia trăiesc într-o stare continua de alertă, ceea ce pe termen lung poate duce la simptome de anxietate și depresie.
Când hărțuirea este minimalizată și prezentată drept compliment, victimele simt că limitele lor sunt încălcate și invalidate, că nu pot taxa comportamentul violent fără a fi etichetate drept persoane dificile.
Orice discurs care blamează victima distrage atenția de la faptul că hărțuirea sexuală este un comportament de care este responsabilă sau vinovată DOAR persoana care hărțuiește.
Alternativa
Care ar fi fost reacția potrivită?
Mirel și-ar fi putut corecta comportamentul abuziv dacă ar fi ales:
- Să respecte limitele Taniei și să nu interpreteze drept consimțământ comportamentului ei politicos.
- Să nu o atingă fără consimțământul ei.
- Să nu o urmărească în parcare odată ce ea a ales să se retragă, pentru a nu amplifica starea ei de frică.
Material realizat cu sprijinul financiar al Granturilor SEE și/sau Norvegiene 2014-2021. Conținutul acestuia (text, fotografii, video) nu reflectă opinia oficială a Operatorului de Program, a Punctului Național de Contact sau a Oficiului Mecanismului Financiar. Informațiile și opiniile exprimate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.
PARTENERI