În prezent, legile care reglementează siguranța la locul de muncă se concentrează mai degrabă pe aspecte fizice, nu și pe cele psihologice. Violența și hărțuirea sexuală la locul de muncă sunt forme care pot afecta orice persoană, indiferent de sectorul ocupațional, de tipul contractului de muncă, de spațiul fizic sau extern al locului de muncă. Cu toate acestea, există anumite sectoare de muncă și categorii de persoane care sunt vulnerabile în a fi discriminate sau hărțuite, printre care: femei, minorități etnice, imigranți, persoane din comunitatea LGBTQAI+, persoane cu dizabilități, femei însărcinate, tineri etc.
Cele mai cunoscute forme de hărțuire sexuală la locul de muncă sunt:
❌️hărțuirea verbală: comentarii indecente legate de viața sexuală și privată a salariatului sau despre înfățișarea sa;
❌️hărțuirea fizică: atingeri, săruturi sau mângâieri;
❌️hărțuirea grafică sau scrisă: trimiterea unor e-mailuri sau scrisori cu mesaje indecente, trimiterea pozelor cu un tentă sexuală;
❌️hărțuirea posturală: gesturi cu mâna, picioare, degete cu o tentă sexuală;
❌️hărțuirea quid pro quo’: situațiile în care salariatului îi este cerut să presteze acte sexuale pentru a-și menține locul de muncă ori în schimbul măririi salariului sau a unei promovări;
❌️hărțuirea emoțională: discriminarea sau excluderea angajatului dintr-un grup pe motive de gen. 1/2
În România, protecţia împotriva hărţuirii sexuale la locul de muncă este reglementată pe baza Codului Muncii, a Ordonanţei 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, a Legii 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbaţi, precum şi pe baza infracţiunilor cu privire la viaţa sexuală cuprinse în Codul Penal.
🎉Există următoarele norme metodologice de aplicare a Legii 202/2002, care prevăd o serie de măsuri pentru angajatori, cu privire la hărțuirea sexuală la locul de muncă:
📝adoptarea unei politici interne care să promoveze o cultură organizațională de toleranță zero față de hărțuirea sexuală și care să prevadă măsuri anti-hărțuire;
📝elaborarea unui mecanism confidențial de reclamare a faptelor de hărțuire sexuală la locul de muncă și a unei proceduri clare de investigație a reclamațiilor;
📝informarea permanentă a angajaților cu privire la politici anti-hărțuire, inclusiv prin promovarea unor materiale informative, organizarea de sesiuni de training sau alte modalități.
Cu toate acestea, cadrul actual are limitări în ceea ce privește reglementarea violenței și a hărțuirii sexuale la locul de muncă. Organizația @aleg_romania subliniază că „legile și politicile pentru condiții de muncă sigure și sănătoase necesită o abordare holistică, incluzivă, integrată și sensibilă la dimensiunea de gen. O astfel de abordare este promovată de Organizația Internațională a Muncii (OIM), mai ales prin standardele Convenției OIM pentru Eliminarea Violenței și a Hărțuirii din Lumea Muncii nr. 190 – convenție a cărei adoptare, în 2019, a fost susținută de către statul român, dar care nu a fost încă ratificată.”
Dacă te confrunți cu hărțuirea sexuală la locul de muncă, poți să:
✅️discuți despre asta cu un coleg sau o persoană în care ai încredere;
✅️te adresezi conducerii instituției / a întreprinderii sau autorităților;
✅️te adresezi unei persoane specializate care te poate ajuta, precum un psiholog sau consilier;
✅️contactezi un avocat sau reprezentant juridic care îți poate oferi informații legate de legislația privind hărțuirea sexuală la locul de muncă.
_____________________________
Proiectul „TRUST: Tineri responsabili pentru Universități Sigure și Echitabile” este derulat de Centrul FILIA în parteneriat cu ANOSR și Universitatea din Pitești și beneficiază de finanțare prin Active Citizens Fund – Romania de către Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestei postări nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
#haide #ActiveCitizensFund #activecitizens #EEAandNorwayGrants #acfromania
