Resurse

De multe ori studentele și studenții se tem în a sesiza cazurile de hărțuire sexuală către Comisia de Etică a universității din frica de a nu se afla mai departe, de a nu fi revictimizați sau din frica de a nu exista prea puțină obiectivitatea în analiza cazului. Astfel, o comisie externă ar părea soluția ideală: Consiliul de Etică și Management Universitar. Cifrele ne demonstrează, însă, că realitatea arată altfel. În 5 ani au fost înregistrate: 📍 1 sesizare de hărțuire sexuală📍 1 sesizare privind egalitatea de șanse📍 3 sesizări care au vizat aspecte discriminatorii Numărul mic de cazuri poate

În presă, în social media, în grupurile de prieteni auzim tot mai des de cazuri de hărțuire sexuală din universități, însă cum stă situația la nivel instituțional? În perioada februarie – martie, am cerut, prin legea 544 privind accesul la informațiile de interes public, toate sesizările privind cazurile de discriminare și hărțuire sexuală din ultimii 5 ani din toate universitățile publice. Cum arată cifrele? ‼️ În 5 ani universitari, în 52 de universități publice au fost înregistrate 14 de sesizări privind fapte de hărțuire sexuală.‼️ În 5 ani universitari, în 52 de universități publice au fost înregistrate 22 de sesizări

SESIZARE (model) Subsemnatul/a ………………………. , domiciliat/ă în …………………… , CI serie ……. nr. ………………., CNP …………………..în calitate de a. Student/ă, b. Masterand/ă, c. Doctorand/ă, d. Cadru didactic, e. Personal auxiliar, f. Altele (a se specifica), în cadrul …………………. (după caz, se menționează și Facultate/Masterat/Department, specializare și an), formulez prezenta plângere: În temeiul Art. 6 din Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați; Art. 2 din Ordonanța 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Art. ……… din Codul Universitar al drepturilor şi obligaţiilor studentelor şi studenţilor din Universitatea ………………., vă aduc la cunoștință

În ultimul timp au apărut în presă tot mai multe cazuri de abuz sexual din mediul academic, însă de prea puține ori vedem măsuri reale din partea universităților și a autorităților responsabile. Anul acesta am realizat un raport de cercetare privind fenomenul discriminării de gen și al hărțuirii sexuale din mediul universitar. În cadrul acestei cercetări, am analizat cadrul care reglementează comportamentul profesorilor și al studenților: Codul de Etică. Din 85 de coduri: ‼️ doar 12 coduri, adică 14%, oferă o definiție a hărțuii sexuale.‼️ doar 10 coduri, adică 12%, menționează exemple de fapte de hărțuire sexuală;‼️ doar 4 din

‼️ Despre hărțuirea sexuală în universități Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) este organismul consultativ al Ministerului Educației care monitorizează și sancționează încălcările normelor de etică în activitatea didactică și academică și ale legislației universitare. În cadrul raportului de cercetare, am cerut de la CEMU, pe baza legii 544 privind accesul la informații de interes public, situația statistică privind sesizările referitoare la hărțuire sexuală și/sau discriminare din ultimii 5 ani universitari. Astfel, am aflat că în 5 ani CEMU a oferit soluții sau soluționează în prezent ⚠️ 5 sesizări: ❗️1 sesizare cu privire la hărțuire sexuală – respinsă❗️1 sesizare

Continuăm cu datele din raportul despre hărțuirea sexuală din mediul academic. În 5 ani, în 52 de universități publice au fost înregistrate doar 44 sesizări. Din acestea: 📍15 sunt pentru hărțuirea sexuală📍22 pentru discriminare📍7 care nu au fost încadrate clar la discriminare sau hărțuire ❗️ Un număr mic de cazuri înregistrate nu înseamnă că fenomenul hărțuirii sexuale nu există în universități. Aceste cifre se pot explica prin lipsa de proceduri și transparență în cadrul mediului academic, dar și prin lipsa de informare și susținere a studenților prin campanii de conștientizare, consiliere și mecanisme sigure și obiective de raportare și combatere