Centrul FILIA cere egalitate de gen în educație! 11 amendamente pentru proiectul Legii Învățământului Superior

Am trimis către Ministerul Educației, cu susținerea a 28 de organizații non-guvernamentale, un set de 11 amendamente referitoare la proiectul Legii Învățământului Superior, aflat în dezbatere publică.

Analizând proiectul de lege am observat că tematicile discriminării de gen și a hărțuirii sexuale nu sunt suficient menționate și reglementate.

Amintim că în urma raportului de cercetare privind hărțuirea sexuală în universități, au fost înregistrate doar 15 sesizări în 52 de universități în 5 ani, iar peste jumătate din codurile de etică nu menționează nici măcar la nivel minimal noțiunea de hărțuire sexuală.

În acest context, este important ca Legea Învățământului Superior să ofere un cadru legal prin care comportamentele de hărțuire sexuală pot fi sancționate corespunzător și prin care universitățile sunt obligate să ofere resurse financiare și umane pentru persoanele care s-au confruntat cu hărțuirea sexuală.

Sperăm că Ministerul va înțelege gravitatea fenomenului și va implementa măsurile necesare pentru combaterea și prevenirea discriminării de gen și a hărțuirii sexuale.

Amendamente Centrul FILIA

La Proiectul Legii învățământului superior

Nr.	Articol/alineat	Forma din proiectul de act normativ	Forma propusă	Motivare
1	Art. 3	Sistemul naţional de învăţământ superior se bazează pe următoarele principii: a) principiul autonomiei universitare; b) principiul libertăţii academice;c) principiul răspunderii publice; d) principiul asigurării calităţii;e) principiul echităţii;f) principiul eficienţei manageriale şi financiare în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;g) principiul transparenţei;h) principiul respectării drepturilor şi libertăţilor membrilor comunității universitare;i) principiul libertăţii de mobilitate naţională şi internaţională a studenţilor, a cadrelor didactice şi a cercetătorilor;‘;ljhgfYj) principiul centrării educației pe student;k) principiul relevanţei, în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice;l) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural; m) principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român; n) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase; o) principiul asigurării egalităţii de şanse; p) principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine politice; q) principiul nediscriminării;r)principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut;s) principiul consultării actorilor interesați în proiectarea și aplicarea legislației, strategiilor și politicilor în domeniul învățământului superior.	Sistemul naţional de învăţământ superior se bazează pe următoarele principii: a) principiul autonomiei universitare; b) principiul libertăţii academice;c) principiul răspunderii publice; d) principiul asigurării calităţii;e) principiul echităţii;f) principiul eficienţei manageriale şi financiare în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;g) principiul transparenţei;h) principiul respectării drepturilor şi libertăţilor membrilor comunității universitare;i) principiul libertăţii de mobilitate naţională şi internaţională a studenţilor, a cadrelor didactice şi a cercetătorilor;j) principiul centrării educației pe student;k) principiul relevanţei, în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice;l) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural; m) principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român; n) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase; o) principiul asigurării egalităţii de şanse; p) principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine politice; q) principiul nediscriminării;r) principiul privind ”toleranța zero” fata de hartuirea sexuala si oricare alte forme de violența împotriva fetelor si femeilor;s)principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut;t) principiul consultării actorilor interesați în proiectarea și aplicarea legislației, strategiilor și politicilor în domeniul învățământului superior.	Hărțuirea sexuală rămâne un fenomen răspândit, dar studiat insuficient, inclusiv la nivelul unităților de învățământ. Un mecanism prin care universitatile ar putea descuraja aceste comportamentele de abuz consta in asumarea mesajelor de toleranță zero față de hărțuirea sexuală, precum și față de oricare alte forme de discriminare sau violență
2	Art. 12 alin. 1	(1) Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, staţiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor şi clinicilor universitare, farmaciilor universitare umane și veterinare, ambulatoriilor de specialitate, biblioteci, unități de microproducție, baze și complexe cultural – sportive, casele de cultură ale studenților, baze de odihnă și tratament, case universitare, case de creație și alte spații dedicate proceselor de educație, formare profesională și cercetare științifică și dotările aferente, folosite de instituţia de învăţământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăţită să le utilizeze.	(1) Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, staţiunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor şi clinicilor universitare, farmaciilor universitare umane și veterinare, ambulatoriilor de specialitate, biblioteci, unități de microproducție, baze și complexe cultural – sportive, casele de cultură ale studenților, baze de odihnă și tratament, case universitare, case de creație și alte spații dedicate proceselor de educație, formare profesională și cercetare științifică și dotările aferente, folosite de instituţia de învăţământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăţită să le utilizeze. Este considerat spațiu universitar și cel online, în platformele sau grupurile utilizate pentru activitățile didactice și extracurriculare organizate în cadrul instituției de învățământ.	În ultimii ani, ca urmare a pandemiei COVID-19, cursurile s-au mutat în spațiul online (prin diferite aplicații și grupuri: Whatsapp, Microsoft Teams, ZOOM etc). Odată cu această trecere, au apărut forme noi, specifice de hărțuire sexuală. O practică comună a fost, de exemplu, preluarea numărului de telefon a studentelor și trimiterea de mesaje sau poze indecente insistente, fără acordul acestor. Astfel, universitatea ar trebui să gestioneze și aceste spații, pentru a asigura un mediu sigur pentru studente și studenți, dar și pentru a putea sancționa eventuale abateri.
3	Art. 116 alin. 4 si 5 lit. b)	(4) Statul sprijină și furnizează mijloace adecvate instituțiilor de învățământ superior pentru a îmbunătăți formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, personalului didactic auxiliar și personalului administrativ astfel încât să lucreze în mod profesionist și echitabil cu o populație diversă de studenți. (5) lit. b) Susținerea și finanțarea Centrelor de consiliere și orientare în carieră;	Statul sprijină și furnizează mijloace adecvate instituțiilor de învățământ superior pentru a îmbunătăți formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, personalului didactic auxiliar și personalului administrativ, inclusiv formarea privind recunoașterea și combaterea discriminării de orice tip și a hărțuirii sexuale, astfel încât să lucreze în mod profesionist și echitabil cu o populație diversă de studenți. b) Susținerea și finanțarea Centrelor de consiliere, consiliere psihologică și orientare în carieră;	Incluziunea modulelor de formare și sensibilizare privind violența bazată pe gen reprezintă o bună practică în combaterea fenomenului în marile centre universitare din lume și, împreună cu accesul la serviciile de consiliere,o resursă nelipsită.Combaterea eficientă a hărțuirii necesită alocarea resurselor adecvate pentru crearea unui mediu sigur, care să permită comunicarea cu persoanele hărțuite și sprijinul acestora prin intermediul personalului specializat prin consiliere psihologică. Pentru a sprijini reforma pentru combaterea violenței de gen în mediul academic și respectarea continuă a noilor prevederi, și, implicit, a nevoilor persoanelor hartuite recomandăm alocarea unui post pentru o persoană special desemnată, cu pregătire în domeniul studiilor de gen/sociologie/psihologie, care să se ocupe cu monitorizarea cazurilor de hărțuire sexuală și discriminare de gen și care să mențină legătura cu comunitatea academică pe aceste două tematici.
4	Art. 121 alin. 1	Principiile care reglementează activitatea studenţilor în cadrul comunităţii universitaresunt:a) principiul nediscriminării – în baza căruia toţi studenţii beneficiază de egalitate detratament din partea instituţiei de învăţământ superior; orice discriminare directă sauindirectă faţă de student este interzisă;b) principiul dreptului la asistenţă şi la servicii complementare gratuite în învăţământulsuperior de stat – exprimat prin: consilierea şi informarea studentului de către cadreledidactice, în afara orelor de curs, seminar sau laboratoare, consilierea în scopulorientării profesionale, consilierea psihologică, acces la principalele cărţi de specialitateşi publicaţii ştiinţifice, inclusiv prin accesul la bibliotecile universitare si bibliotecilecentrale universitare, acces la datele referitoare la situaţia şcolară personală;c) principiul participării la decizie – în baza căruia deciziile în cadrul instituțiilor deînvăţământ superior sunt luate cu participarea reprezentanţilor studenţilor;d) principiul libertăţii de exprimare – în baza căruia studenţii au dreptul să îşi exprimeliber opiniile academice, în cadrul instituţiei de învăţământ în care studiază;e) principiul transparenţei şi al accesului la informaţii – în baza căruia studenţii au dreptulde acces liber şi gratuit la informaţii care privesc propriul parcurs educaţional şi viaţacomunităţii academice din care fac parte, în conformitate cu prevederile legii.	Principiile care reglementează activitatea studenţilor în cadrul comunităţii universitaresunt:a) principiul nediscriminării – în baza căruia toţi studenţii indiferent de gen, rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu beneficiază de egalitate de tratament din partea instituţiei de învăţământ superior; orice discriminare directă, ~~sau~~ indirectă, multiplă faţă de student este interzisă; b) principiul privind ”toleranța zero” fata de hartuirea sexuala si față de oricare alte forme de violența;c) principiul dreptului la asistenţă şi la servicii complementare gratuite în învăţământulsuperior de stat – exprimat prin: consilierea şi informarea studentului de către cadreledidactice, în afara orelor de curs, seminar sau laboratoare, consilierea în scopulorientării profesionale, consilierea psihologică, acces la principalele cărţi de specialitateşi publicaţii ştiinţifice, inclusiv prin accesul la bibliotecile universitare si bibliotecilecentrale universitare, acces la datele referitoare la situaţia şcolară personală;c) principiul participării la decizie – în baza căruia deciziile în cadrul instituțiilor deînvăţământ superior sunt luate cu participarea reprezentanţilor studenţilor;d) principiul libertăţii de exprimare – în baza căruia studenţii au dreptul să îşi exprimeliber opiniile academice, în cadrul instituţiei de învăţământ în care studiază;e) principiul transparenţei şi al accesului la informaţii – în baza căruia studenţii au dreptulde acces liber şi gratuit la informaţii care privesc propriul parcurs educaţional şi viaţacomunităţii academice din care fac parte, în conformitate cu prevederile legii.	Conform Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) criteriile stabilite de legislația românească sunt: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice. De asemenea, legislația românească recunoaște discriminarea multiplă care survine atunci când o persoană sau un grup de persoane sunt tratate diferențiat, într-o situație egală, pe baza a două sau a mai multor criterii de discriminare, cumulativ (OUG 137/2000). Într-un studiu exploratoriu realizat de Centrul FILIA în 2021, mai mult de o treime dintre respondente consideră că s-au confruntat cu situații de hărțuire sexuală în universitate, în timp ce aproape 40% apreciază că au fost martore. Un mecanism prin care universitatile ar putea descuraja aceste comportamentele de abuz consta in asumarea mesajelor de toleranță zero față de hărțuirea sexuală, precum și față de oricare alte forme de discriminare sau violență și includerea informațiilor privind resursele disponibile într-o formă cât mai accesibilă în toate spațiile aflate sub gestiunea universității, atât fizice cât și online.
5	Art. 123 alin. 1	Studenţii / cursanții la studii de scurtă durată beneficiază de asistenţă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice universitare ori în policlinici şi unităţi spitaliceşti de stat, conform legii.	Studenţii / cursanții la studii de scurtă durată beneficiază de asistenţă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice universitare ori în policlinici şi unităţi spitaliceşti de stat, conform legii. Informațiile cu privire la modul în care comunitatea academică poate beneficia de aceste servicii vor fi disponibile în Carta universitară și comunicate într-o formă cât mai accesibilă în toate spațiile aflate sub gestiunea universității, atât fizice cât și online.	Dată fiind accesibilitatea redusă a informațiilor disponibile pe marea majoritate a website-urilor universităților privind modul in care pot beneficia de asistenţă medicală şi psihologică gratuită, subliniem importanța unei mai bune vizibilități a resurselor disponibile pentru comunitatea academică. Recomandăm includerea informațiilor privind resursele disponibile într-o formă cât mai accesibilă în toate spațiile aflate sub gestiunea universității, atât fizice cât și online, într-un format vizibil de pe Homepage-ul website-ului universității, respectiv Homepage-ului portalului pentru studenți.
6	Art.153 alin. 1	Abaterile de la normele de etică în activitatea didactică și de cercetare universitară, includ:a) confecţionarea de rezultate sau date şi prezentarea lor ca date experimentale, ca dateobţinute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori ca date sau rezultateobţinute prin calcule analitice ori raţionamente deductive;b) falsificarea de date experimentale, de date obţinute prin calcule sau simulări numericepe calculator ori de date sau rezultate obţinute prin calcule analitice ori raţionamentedeductive;c) îngreunarea deliberată, împiedicarea sau sabotarea activităţii didactice sau de cercetarea altor persoane, inclusiv prin blocarea nejustificată a accesului la spaţiile destinatecercetării universitare, prin avarierea, distrugerea ori manipularea aparaturiiexperimentale, a echipamentului, a documentelor, a programelor de calculator, adatelor în format electronic, a substanţelor organice sau anorganice ori a materiei viinecesare altor persoane pentru derularea, realizarea sau finalizarea activităţilordidactice sau de cercetare.d) încălcarea regimului juridic al conflictului de interese și incompatibilităților prevăzutla art. 156 și nedezvăluirea situaţiilor de conflicte de interese sau incompatibilități înactivitatea de evaluare;e) nerespectarea confidenţialităţii în evaluare;f) discriminarea, în cadrul evaluărilor, pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială,orientare politică sau religioasă, orientare sexuală ori alte tipuri de discriminare.g) fraudarea evaluării.	Abaterile de la normele de etică în activitatea didactică și de cercetare universitară, includ:a) confecţionarea de rezultate sau date şi prezentarea lor ca date experimentale, ca dateobţinute prin calcule sau simulări numerice pe calculator ori ca date sau rezultateobţinute prin calcule analitice ori raţionamente deductive;b) falsificarea de date experimentale, de date obţinute prin calcule sau simulări numericepe calculator ori de date sau rezultate obţinute prin calcule analitice ori raţionamentedeductive;c) îngreunarea deliberată, împiedicarea sau sabotarea activităţii didactice sau de cercetarea altor persoane, inclusiv prin blocarea nejustificată a accesului la spaţiile destinatecercetării universitare, prin avarierea, distrugerea ori manipularea aparaturiiexperimentale, a echipamentului, a documentelor, a programelor de calculator, adatelor în format electronic, a substanţelor organice sau anorganice ori a materiei viinecesare altor persoane pentru derularea, realizarea sau finalizarea activităţilordidactice sau de cercetare.d) încălcarea regimului juridic al conflictului de interese și incompatibilităților prevăzutla art. 156 și nedezvăluirea situaţiilor de conflicte de interese sau incompatibilități înactivitatea de evaluare;e) nerespectarea confidenţialităţii în evaluare;f) manifestarea unui comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau non-verbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor (hartuire sexuala);g) discriminarea, în cadrul evaluărilor, pe criterii de vârstă, etnie, ~~sex~~ gen, origine socială,orientare politică sau religioasă, orientare sexuală ori alte tipuri de discriminare.h) fraudarea evaluării.	Încă din 2004, problemele cele mai grave din universități în ceea ce privește etica, menționate atât de profesori, cât și de studenți erau favoritismul și hărțuirea sexuală, însă fenomenul continuă să rămână invizibil. Hărțuirea sexuală este o formă de discriminare și violență interzisă de lege, prin care se manifestă un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau non-verbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor (Legea 202/2002). Adesea în limba romana termenii sex și gen sunt folosiți interschimbabil, însă acest lucru este greșit. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, termenul „sex” se referă la caracteristicile biologice, anatomice și fiziologice care definesc bărbații și femeile, iar termenul „gen” se referă la aspectele sociale, psihologice și comportamentale, în special normele impuse de societate, aspecte pe care societatea le consideră potrivite pentru femei și bărbați.
7	Art.153 alin. 3	Abaterile de la normele de etică în exercitarea atribuțiilor aferente funcţiilor de conducereinclud:a) încălcarea regimului juridic al răspunderii publice;b) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilorpersoanelor din subordine;c) abuzul de autoritate pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materialedin proiectele de cercetare-dezvoltare conduse ori coordonate de persoane dinsubordine;d) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilorpersoanelor din subordine ori pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficiimateriale pentru soţi, afini ori rude până la gradul al II-lea inclusiv;e) obstrucţionarea activităţii unei comisii de etică, a unei comisii de analiză în cursul uneianalize a unor abateri de la eticași deontologia profesională;f) nerespectarea prevederilor şi procedurilor legale care privesc aplicarea etică șideontologie profesională prevăzute în prezenta lege, în codurile de etică și deontologieprofesională, care fac parte din Carta universitară, după caz, inclusiv nepunerea înaplicare a sancţiunilor stabilite de către comisiile de etică, de CNETU sau CNEMU.	Abaterile de la normele de etică în exercitarea atribuțiilor aferente funcţiilor de conducereinclud:a) încălcarea regimului juridic al răspunderii publice;b) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilorpersoanelor din subordine;c) abuzul de autoritate pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficii materialedin proiectele de cercetare-dezvoltare conduse ori coordonate de persoane dinsubordine;d) abuzul de autoritate pentru a obţine calitatea de autor sau coautor al publicaţiilorpersoanelor din subordine ori pentru a obţine salarizare, remunerare sau alte beneficiimateriale pentru soţi, afini ori rude până la gradul al II-lea inclusiv;e) abuzul de autoritate pentru a constrânge sau condiționa evaluarea academica sau profesionala de acceptare a unor relații de natură sexuală si alte manifestări verbale sau fizice de natură sexuală care au legătură cu condiţionarea instruirii, evaluării, angajării, promovării sau participării la activitatea universitară;f) obstrucţionarea activităţii unei comisii de etică, a unei comisii de analiză în cursul uneianalize a unor abateri de la eticași deontologia profesională;g) nerespectarea prevederilor şi procedurilor legale care privesc aplicarea etică șideontologie profesională prevăzute în prezenta lege, în codurile de etică și deontologieprofesională, care fac parte din Carta universitară, după caz, inclusiv nepunerea înaplicare a sancţiunilor stabilite de către comisiile de etică, de CNETU sau CNEMU.	Hărțuirea sexuală este un comportament care poate avea loc între toate persoanele care fac parte din comunitatea universitară/școlară, indiferent de statutul pe care îl ocupă în cadrul instituției: studenți/te, masteranzi/de, profesori/oare, cercetători/e, personal auxiliar sau administrativ; totuși datele arată ca în cele mai multe cazuri, hartuirea sexuala are loc între persoane între care există o relație inegală de putere, cei mai mulți autori fiind barbati (profesori).Acest fapt consolidează teama persoanelor hartuite de a depune sesizare împotriva profesorului pentru a nu exista consecințe în evaluarea activității educaționale.
8	Art. 157 alin. 1	Sesizările privind abaterile de la normele de etică și deontologie profesională sunt analizatela nivelul instituției de învățământ superior de Comisia de etică de la nivelul acesteia.(2) În cadrul procedurii de cercetare prevăzută la alin (1) este obligatoriu să se respecte dreptul la apărare al persoanei cercetate.(3) Membrii Comisiei de etică au obligația să analizeze cu obiectivitate în mod impartialfaptele sesizate. Este interzisă exprimarea în spațiul universitar sau în afara lui a oricărei opinii anterior rezoluției finale de stabilire a existenței abaterii, cu privire la vinovățiapersoanei cercetate.	Sesizările privind abaterile de la normele de etică și deontologie profesională sunt analizate la nivelul instituției de învățământ superior de Comisia de etică de la nivelul acesteia.(2) În cadrul procedurii de cercetare prevăzută la alin (1) este obligatoriu să se respecte dreptul la apărare al persoanei cercetate.(3) Membrii Comisiei de etică au obligația să analizeze cu obiectivitate în mod impartial faptele sesizate. Este interzisă exprimarea în spațiul universitar sau în afara lui a oricărei opinii anterior rezoluției finale de stabilire a existenței abaterii, cu privire la vinovăția persoanei cercetate.(4) Componența Comisiei de etică va fi actualizată periodic si comunicata in Codul de etică precum și pe website-ul universității indicând date de contact.	O analiza a codurilor de etica ale universitatilor publice si private din Romania arata ca in ceea ce privește componenta Comisiei de etică, doar 4,70% oferă numele membrilor. Transparența asupra comisiei, dar și o eventuală listă cu numele și datele de contact a membrilor care sa fie actualizata periodic pot oferi mai multă încredere comunitatii academice în a depune o sesizare.
9	Art. 159 alin. 1	(1) Orice persoană poate sesiza instituţia de învăţământ superior cu privire la săvârşireaunei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia profesională. Sesizarea se faceîn scris şi se înregistrează la registratura instituţiei de învăţământ.(2) Comisia de etică universitară păstrează confidenţială identitatea autorului sesizării și apersoanelor care fac obiectul sesizării.	(1) Orice persoană poate sesiza instituţia de învăţământ superior cu privire la săvârşireaunei fapte ce poate constitui abatere de la etica și deontologia profesională. Sesizarea se faceîn scris şi se înregistrează la registratura instituţiei de învăţământ.(2) Universitatea va pune la dispoziția comunității academice un model de sesizare a cazurilor de abatere de la etică și deontologia profesională. (3) Comisia de etică universitară păstrează confidenţială identitatea autorului sesizării și apersoanelor care fac obiectul sesizării.	Pentru a veni în ajutorul persoanelor hărțuite sexual și pentru a simplifica procesul de depunere a unei sesizării, este necesară existența unui model în codul de etică. În prezent doar 2.35% din coduri oferă un exemplu de sesizare în general, iar niciunul pentru cazurile de hărțuire sexuală.
10	Art. 161 Alin. 2	Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare sunt următoarele:a) avertisment scris; b) diminuarea salariului de bază, cumulat, cânde stecazul, cu indemnizaţia dec onducere, de îndrumare şi de control;c) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare ori a unei funcţii de conducere, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licenţă; d) destituirea din funcţia de conducere din învăţământ; e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.	Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare sunt următoarele:a) avertisment scris; b) obligația de a participa la un training educațional/participare activă la cursuri informative – in cazurile de hartuire sexuala;c) diminuarea salariului de bază, cumulat, cânde stecazul, cu indemnizaţia dec onducere, de îndrumare şi de control;d) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare ori a unei funcţii de conducere, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licenţă; e) destituirea din funcţia de conducere din învăţământ; f) desfacerea disciplinară a contractului de muncă.	Crearea unor sancțiuni specifice pentru persoanele aflate în poziții de putere în mediul universitar reprezinta o măsură esențială pentru combaterea hărțuirii sexuale. În prezent, în doar 39 de coduri de etica sunt menționate reguli specifice în funcție de statut, însă de cele mai multe ori se concentrează pe subiecte precum plagiat, conflict de interes, pregătirea cursurilor și în foarte puține cazuri este abordată hărțuirea sexuală.
11	Anexa – LISTA DEFINIŢIILOR TERMENILOR ŞI A EXPRESIILOR UTILIZATE ÎN CUPRINSULLEGII		Se va adauga punctul 27. Hărțuirea sexuală este o formă de discriminare și violență interzisă de lege. Astfel, reprezintă „orice comportament nedorit verbal, non-verbal sau fizic de natură sexuală, care apare cu scopul sau efectul de a viola demnitatea unei persoane, (…) de a-i crea un spațiu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau ofensiv” (Comisia Europeana 2013). În România, hărțuirea sexuală este sancționată prin Legea 202/2002 și este definită ca fiind un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.	Hărțuirea sexuală este o formă de violență împotriva femeilor și este prezentă la locul de muncă, la școală, acasă, pe stradă sau în orice alt spaţiu. Pentru a combate faptele de hărțuire sexuală este necesară transparența instituțională, care să ofere informații studentelor și studenților, cât și profesorilor și personalului administrativ despre ce înseamnă hărțuirea sexuală și cum o poți recunoaște, despre drepturile tuturor celor implicați în comunitatea academică, care sunt procedurile de intervenție în astfel de cazuri.