Mult prea multe femei sunt victime ale violenței din partea bărbaților. Atât de multe încât am ajuns să privim violența împotriva femeilor ca pe ceva firesc sau cel mult ca pe o problemă privată, un destin greu pe care nu l-am ales noi, însă pe care trebuie să îl ducem. Ne gândim cu resemnare la mamele noastre, surorile noastre, la prietenele noastre, vecinele noastre și chiar la noi. Nu credem că se va schimba ceva așa că alegem să închidem ochii, să ne prefacem că totul este bine, însă uităm că, în cele din urmă, femeile sunt ucise în propria casă.
În România, 1 din 4 femei a fost agresată fizic sau sexual de partener sau de fostul partener (FRA, 2016). 55% dintre români consideră că violul este justificat în anumite situații (Eurobarometrul 449, 2017). Peste 20.000 de fapte de loviri sau alte violențe între membrii de familie au fost înregistrate la poliție în anul 2017 (Rețeaua VIF, 2018). Majoritatea agresorilor adulți sunt bărbați, ceea ce ne arată că violența în familie este un fenomen puternic feminizat, în care cele mai multe dintre victimele adulte sunt femei.
Violența împotriva femeilor continuă pentru că nu reacționăm atunci când suntem martori sau când știm că o femeie este agresată. Pentru că alegem să nu spunem nimic și nici nu sunăm la poliție. Violența împotriva femeilor există în continuare pentru că nu sancționăm cum trebuie agresorii, nu le spunem că ceea ce fac este greșit, ba chiar le găsim scuze.
Femeile au dreptul la o viață în siguranță atât pe stradă, cât și acasă! Depinde de fiecare dintre noi să schimbăm ceva în jurul nostru pentru o lume mai sigură pentru femei și fete.
Ce este violența împotriva femeilor?
Violența împotriva femeilor este rezultatul relațiilor inegale de putere dintre femei și bărbați, menținute și reproduse de-a lungul istoriei, care au condus la subordonarea și discriminarea femeilor de către bărbați și la împiedicarea avansării depline a drepturilor femeilor. (Convenția de la Istanbul)
Violența împotriva femeilor poate avea loc în relațiile de cuplu, între parteneri, dar și între alți membri de familie sau din partea unor membri ai rețelei sociale (prieteni, colegi de muncă, angajatori, vecini) sau poate fi exercitată de o persoană străină.
„Femeile și fetele sunt deseori expuse unor forme grave de violență cum ar fi violenţa domestică, hărţuirea sexuală, violul, căsătoria forţată, crimele comise în numele aşa-numitei “onoare” şi mutilarea genitală, care constituie o încălcare gravă a drepturilor omului ale femeilor şi ale fetelor şi un obstacol major în realizarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi.” (Convenția de la Istanbul)
Și bărbații pot fi victime ale violenței domestice, violenței care are loc între membri de familie, însă femeile sunt afectate de violența domestică într-o proporție mult mai mare. Copiii pot fi și ei victime ale violenței domestice, inclusiv în calitate de martori ai violenței în familie.
Violența în familie, conform legilor din România, reprezintă „orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.Constituie, de asemenea, violență în familie împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale. “ (Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie).
Anumite forme de violență sunt trăite în majoritatea cazurilor de femei sau doar de femei – violul, abuzul sexual, hărțuirea sexuală, infanticidul feminin, avortul selectiv, crime de
onoare, mutilarea genitală a femeilor, căsătoria forțată, violența în familie, violența sexuală în timpul războaielor, sterilizare forțată, avortul forțat, lapidare, biciuire.
Forme ale violenței împotriva femeilor definite de Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie
Violența verbală– adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;
Violența fizică– vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar;
Violența sexuală– agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal;
Violența psihologică– impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar;
Violența socială– impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ, impunerea izolării prin detenție, inclusiv în locuința familială, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar
Violența economică– interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar;
Violența spirituală– subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
Mai multe informații despre VIOLENȚA ÎMPOTRIVA FEMEILOR ȘI CE POȚI FACE AICI. Material realizat în cadrul Programului În stare de bine, susținut de Kaufland România și implementat de FDSC.
