Stimate domnule Președinte,

Fetele și femeile din România au dreptul la o viață în siguranță, trăită cu demnitate și în libertate, așa cum le este garantat prin Constituție. Însă violența împotriva femeilor și fetelor continuă să rămână larg răspândită, iar societatea românească este profund afectată de crimele comise împotriva femeilor în ultimul an, în spațiul public, de o violență extremă, în prezența copiilor, chiar împotriva unor femei însărcinate, deși unele dintre aceste femei ceruseră ajutorul autorităților. Acestea sunt femicide și ar fi putut fi prevenite.

Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced a fost adoptată de Camera Deputaților și urmează să fie trimisă către Administrația Prezidențială pentru a fi promulgată. Prin această scrisoare deschisă vă aducem în atenție argumentele noastre privind importanța acestei lege și vă solicităm să o promulgați cu celeritate.

Legea definește conceptul de femicid, nu introduce o infracțiune distinctă în Codul Penal.

Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) și Entitatea Națiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen și Abilitarea Femeilor (UN Women) subliniază importanța operaționalizării conceputului de femicid astfel încât să fie posibilă culegerea unor date statistice comparabile la nivel internațional, în acest scop femicidul a fost definit drept: “omorul săvârșit cu intenție împotriva unei femei sau fete, determinat de motive legate de genul acesteia”1. Pentru prima dată în România, prin această lege, femicidul este definit la nivel normativ și este inclusă o tipologie a femicidelor, în funcție de contextul în care au loc, tocmai pentru a permite operaționalizarea conceptului și pentru a încuraja colectarea detaliată a datelor statistice.

Legea include măsuri de prevenire a femicidului și violenței și este în concordanță cu obligațiile asumate de statul român prin tratatele internaționale.

75 de cazuri de femicid au fost identificate de oameni din societatea civilă, de la începutul anului 2025 și până în prezent2, însă aceste date diferă de statisticile comunicate de autoritățile statului. 48 de cazuri de omor între membri de familie au fost înregistrate de poliție în anul 2025, din care

31 de victime femei și 17 bărbați3, însă pentru cazurile de omor care nu au loc între membri de familie, poliția nu colectează date dezagregate în funcție de gen4. În concluzie, nicio o instituție publică nu a comunicat numărul total de femei sau bărbați uciși cu intenție în România anul trecut. Colectarea detaliată a datelor, constantă și accesibilă, este necesară pentru a înțelege cu adevărat amploarea fenomenului violenței domestice și al violenței împotriva femeilor, dar și pentru a putea elabora politici publice coerente și fundamentate științific.

Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul)5, ratificată de România în anul 2016, prevede faptul că statele semnatare se angajează să ”colecteze date statistice relevante dezagregate la intervale regulate privind cazurile din toate formele de violenţă acoperite de sfera de aplicare a prezentei Convenţii” (Articolul 11 – Colectarea datelor și cercetarea). Grupul de experți privind acțiunea împotriva violenței asupra femeilor și a violenței domestice (GREVIO), organism independent al Consiliului Europei, responsabil cu monitorizarea implementării prevederilor Convenției, recomandă României măsuri pentru îmbunătățirea colectării datelor statistice dezagregate referitoare la violența împotriva femeilor și introducerea în legislației a evaluării obligatorii a riscului în cazurile de violență împotriva femeilor și violență domestică6. Legea pentru prevenirea femicidului include măsuri de colectare detaliată a datelor, de informare publică și introduce instrumente de evaluare și gestionare a riscului de către organele de urmărire penală.

Educația pentru egalitate de gen, prevăzută în această lege, este o obligație asumată prin Convenția de la Istanbul7 și reprezintă o măsură de prevenire a violenței domestice și a violenței împotriva femeilor. GREVIO încurajează autoritățile române să își intensifice eforturile pentru a promova principiile egalității de șanse între femei și bărbați, rezolvarea non-violentă a conflictelor și informații despre diferitele forme de violență de gen împotriva femeilor în curricula formală și la toate nivelurile de educație.

Modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală sunt necesare deoarece violența domestică este o problemă de interes public, iar nu una privată.

Legea recunoaște gravitatea infracțiunilor săvârșite în contextul în care agresorul exercită control sau dominație asupra victimei, indiferent dacă victima este femeie sau bărbat, sau în prezența unui copil, și a nevoii de intervenție necondiționată prin declanșarea acțiunii penale din oficiu în cazurile de violență în familie (art. 199 Cod Penal). Aceste modificări sunt în concordanță cu obligațiile asumate prin Convenția de la Istanbul și conforme cu jurisprudența CEDO. Astfel,

declanșarea forței coercitive a Statului în cazul faptelor de violență fizică și violența sexuală (inclusiv violul) nu vor depinde de plângerea prealabilă a victimei și procedurile vor continua chiar dacă victima își schimbă, din motive diverse, percepția asupra riscului sau își retrage declarația sau plângerea9. A plasa pe umerii victimei întreaga responsabilitate de a iniția urmărirea penală a persoanei care, cândva, era considerată parte din familie – uneori cu consecințe grave asupra libertății individuale a agresorului – înseamnă în fapt, a abandona fenomenul violenței domestice în sfera privată.

Controlul și dominația sunt forme cunoscute și acceptate prin care violența domestică se manifestă, în special în relațiile de cuplu, dar nu numai. Agravarea răspunderii penale în situația comiterii faptelor în aceste circumstanțe va avea ca efect și realizarea unui probatoriu specific de natură să aducă la lumină șirul lung de abuzuri la care victima a fost supusă anterior faptelor cercetate. În acest sens, dispozițiile art. 1951 sunt în concordanță cu prevederile Articolului 46 din Convenției de la Istanbul (literele a, d și h), care vizează introducerea unor circumstanțe agravante specific pentru aceste forme grave de violență.

Similar, sunt introduse noi forme ale omorului calificat, care au în vedere situații precum săvârșirea faptei într-un context în care agresorul exercită control sau dominație asupra victimei, pentru motive legate de identitățile victimei (gen, etnie, orientare sexuală etc.) sau situații în care omorul este săvârșit în contextul în care victima refuză să înceapă o relație cu agresorul sau se separă de acesta.

Modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală sunt rezultatul unor ample dezbateri care au implicat nu doar Parlamentul României, ci și reprezentanți ai Consiliul Superior al Magistraturii și ai Guvernului, ai societății civile și mediului academic, astfel încât să se răspundă tuturor problemelor identificate fie ca urmare a netranspunerii în legislația internă a unor obligații asumate internațional, fie ca urmare a practicii deficitare.

Având în vedere argumentele prezentate, vă solicităm, domnule Președinte, să dați curs fără întârziere promulgării acestei legi pentru protejarea vieții și demnității femeilor și fetelor din România.

Vă asigurăm de întreaga noastră deschidere și colaborare.

Prezenta scrisoare deschisă este susținută de următoarele organizații neguvernamentale:

1. Asociația Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului (GRADO)

2. Asociația ADEPT

3. Societatea de Analize Feministe AnA

4. Asociația Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală

5. Asociația Pas Alternativ

6. Fundația Hera – pentru familie

7. Asociația MozaiQ LGBT

8. F-SIDES CINECLUB

9. Centrul Euroregional pentru Inițiative Publice – ECPI

10. Asociația Rise OUT

11. CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate

12. Asociația eLiberare

13. Asociatia Identity.Education

14. Asociația [H] Brașov

15. Asociația Sens Pozitiv

16. Fundatia Roma for Democracy

17. Platforma Civica Aresel

18. Asociația SPICC

19. Asociația E-Romnja

20. Asociatia Femei de Piatra

21. Asociația SANZI – Schimbăm Acum Nedreptatea Zilnică, Implicându-ne

22. RomaJust Asociatia Juristilor Romi

23. Asociația Transcena

24. Tineri pentru Tineri

25. Centrul pentru Inovare Publică

26. Asociatia UNIC

27. Asociatia Romanian Women’s Lobby

28. Funky Citizens

29. ActiveWatch

30. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)

31. Asociația VULGAR

32. A.L.E.G. – Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen

33. Asociația SEXUL vs BARZA

34. Asociația Rădăuțiul Civic

35. Centrul pentru Jurnalism Independent

36. Asociația Pe Stop

37. Asociația Partener pentru Tine

38. Girl Up România

39. Asociația Moașelor din România

40. Fundatia Centrul de Mediere si Securitate Comunitara

41. Asociatia Plural

42. Asociatia Feminism Romania

43. Asociatia A.R.T. Fusion

44. Asociatia EROS

45. FDSC – Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile

46. Expert Forum